
-
Save
Cultura salcâmului
Au trecut mai bine de 15 ani de când am început să studiez Cultura salcâmului. Îndrăgesc foarte mult acest arbore în care am descoperit un potențial enorm de mare în ce privește capacitatea sa de a valorifica cu brio, locurile în care este cultivat, precum și produsele pe care le poate oferi.
Studiile despre mărinimosul arbore de salcâm, le-am început încă din timpul facultății în anul 2004, când am început documentarea amănunțită cât şi implicarea directă în achiziția primilor puieți necesari pentru împădurirea unui teren slab productiv agricol, al fratelui meu Flore. După primul an de vegetaţie al trupului de pădure nou înființat pe dealurile din apropierea pădurilor de foioase ale Munților Codru Moma, un foc scăpat de sub control a făcut scrum munca depusă în urmă cu un an. Sigur în acel moment dezamăgirile au fost mari, deoarece a trebuit să suprimăm prin tăieri la nivelul coletului tot ce a însemnat plante de salcâm, crescute în primul an până la înălțimea medie de 1,5 metri.
Pe cât de mari au fost dezamăgirile în acest episod nefericit, cu atât mai mult au fost bucuriile şi rezultatele excepționale de creștere ce au urmat după evenimentul amintit, deoarece puterea de regenerare prin lăstari a salcâmului este fantastică, astfel că, la sfârșitul anului al doilea înălțimea medie a salcâmilor depășea ușor 1,5 spre 2 metri.
Câțiva ani mai târziu, fiind fascinat de calitățile arborelui de salcâm şi îndrumat de către bunul meu prieten şi coleg Prof.univ.dr.ing. Timofte Adrian, mi-am îndreptat pașii spre USAMV Cluj Napoca, unde în perioada 2009-2014 am parcurs Școala doctorală cu tema: Rezultate experimentale privind variabilitateaunor caractere de productivitate şi calitate ladouă varietăți de salcâm , Robinia pseudoacacia l., var. rectissima şi Robinia pseudoacacia l., var. oltenica,avândul ca şi Coordonator științific pe dl Prof.univ.dr. MARIN ARDELEAN,obținând în final titlul de doctor.
Experiențele personale au continuat şi după această perioadă, atât pe plan științific cât şi practic, de menționat fiind Cultura energetică de salcâm înființată la Lugoj în suprafaţă de 100 ha, unde am avut ocazia să acumulez informaţii noi, dar şi să întâlnesc oameni devotați şi profesioniști conduși de dl.ing. Kopacz Nandor.
Dintre motivele personale pentru care sustin cultura salcamului:

-
Save
✅ Tehnica de cultură relativ
simplă şi ieftină;
✅ Valorifică terenurile slab productive
din punct de vedere agricol;
✅ Creştere rapidă;
✅ Ciclu de producție scurt, 20-30 ani în
regim forestier sau anual în
regim agroforestier;
✅ Poate fi utilizat și în scopul instalării
de perdele de protecție a localităților
și a culturilor agricole
✅ Este cea mai importantă specie
forestiera meliferă din ţara noastră
(1000 kg/ha miere).
Situația culturilor de salcâm
În general, salcâmul a fost foarte mult timp utilizat pentru împăduriri ale unor terenuri degradate, pe coaste erodate, pe soluri crude, fiind un bun fixator de sol. Plasticitatea ecologică de care dă dovadă a făcut să fie cultivat, uneori, chiar şi în condiţiile improprii, pentru că totuși, salcâmul are anumite limite de plasticitate ecologică, bine conturate şi cunoscute atât din literatura de specialitate cât şi din numeroasele experimentări efectuate în cei aproximativ 150 de ani de cultură, la noi în țară.
Datorită acestei plasticități ecologice remarcabile precum şi a unor caracteristici culturale extrem de favorabile (viteza de creștere, calitatea lemnului, lipsa dăunătorilor, o paletă aproape nelimitată de întrebuințări etc.), salcâmul a ajuns, în momentul de față, a treia specie cel mai extensiv plantată pe glob, doar eucaliptul şi plopul hibrid depășindu-l din acest punct de vedere (KERESZTESI, 1988). În țara de origine (SUA), salcâmul este de multă vreme folosit ca specie performantă în împădurirea fermelor abandonate, a zonelor de halde miniere, în special a exploatărilor de suprafață, arealul ocupat de această specie depășind, la sfârșitul secolului trecut, 120.000 ha. Merită reținut că, în continuare, programul de împădurire a unor terenuri neproductive, în SUA, prevede plantarea a circa 200 ha cu salcȃm în fiecare an.

-
Save

-
Save

-
Save

-
Save

-
Save

-
Save

-
Save

-
Save
Cultura salcâmului în Europa
În Europa, de departe, cel mai mare cultivator de salcȃm este Ungaria, cu 345.000 ha acoperite cu această specie (NÉMETH și MOLNÁR, 2005). Conform datelor publicate de DeGOMEZ şi WAGNER (2011) precum şi KERESZTESI (2013), la sfârșitul anilor 80, întinse suprafețe cultivate cu salcȃm se găseau, de asemenea, ȋn URSS (144.000 ha, ȋn principal ȋn Ucraina şi Moldova), România (120.000 ha), Franța (100.000 ha), Bulgaria (58.000 ha), Yugoslavia (50.000 ha), Cehoslovacia (28.000 ha). Ȋn Asia, mari cultivatoare de salcȃm sunt Republica Koreea (1,22 milioane ha) şi China (1,0 milioane ha). (Extras din Teza de doctorat, Ruben Budău 2014).
Datorită acestei plasticități ecologice remarcabile precum şi a unor caracteristici culturale extrem de favorabile (viteza de creștere, calitatea lemnului, lipsa dăunătorilor, o paletă aproape nelimitată de întrebuințări etc.), salcâmul a ajuns, în momentul de față, a treia specie cel mai extensiv plantată pe glob, doar eucaliptul şi plopul hibrid depășindu-l din acest punct de vedere (KERESZTESI, 1988). În țara de origine (SUA), salcâmul este de multă vreme folosit ca specie performantă în împădurirea fermelor abandonate, a zonelor de halde miniere, în special a exploatărilor de suprafață, arealul ocupat de această specie depășind, la sfârșitul secolului trecut, 120.000 ha. Merită reținut că, în continuare, programul de împădurire a unor terenuri neproductive, în SUA, prevede plantarea a circa 200 ha cu salcȃm în fiecare an.

-
Save
Despre Cultura salcamului la DIGI 24 ORADEA
Această pagină este dedicată în totalitate pentru cultura salcâmului, iar articolele publicate în decursul anilor sunt aranjate în următorul cuprins:
1. CULTURA SALCÂMULUI I
2. CULTURA SALCÂMULUI II
3. Înfiinţarea unei plantaţii de salcâm (Robinia pseudacacia) / Scheme de plantare
4. Puieţi mei de SALCÂM
5. Au înnebunit salcâmii !
6. Volumul arborelui de SALCAM (fus plus craci) in metri cubi
7. Pădurea de salcâm (Robinia pseudoacacia) la vârsta de 6 ani de zile
8. SALCAMUL invinge seceta (Rolul perdelelor forestiere de salcam)
9. Pădure de salcâm – Autostrada A1 Arad – Timisoara
10. Salcam in anul al doilea
11. Depozitarea la șanț a puieților forestieri de salcâm
12. Tutori (pari) din salcâm pentru susţinerea plantaţiilor de arbori şi arbuşti fructiferi nou înfiinţate
13. Puterea calorică a lemnului (kcal)
14. Despre Cultura salcamului la DIGI 24 ORADEA
14. Puiet de salcam – evolutie 2015
16. Stabilirea versantilor/rapelor/terenurilor degradate cu SALCAM
17. Puiet de salcam – evolutie 2014
18. De vorba cu salcamii
19. Salcamul dupa primul an de vegetatie
20. Aspecte privind cultura salcamului in sistem AGROSILVIC pentru producerea biomasei lemnoase.
21. Eficiența economică a plantațiilor de salcâm cu perioadă de recoltare ultrascurtă
22. BioForum – Moldova EcoEnergetică
23. Salcâmul energetic la nivel național
24. Situația suprafețelor de salcâm în România
25. Rãsãrirea puieţilor de salcâm
26. Atunci când visele devin realitate – pădurea de salcâm
27. Fuzarioza puietilor de salcam