• Save

Cultura salcâmului

Au trecut mai bine de 15 ani de când am început să studiez Cultura salcâmului. Îndrăgesc foarte mult acest arbore în care am descoperit un potențial enorm de mare în ce privește capacitatea sa de a valorifica cu brio, locurile în care este cultivat, precum și produsele pe care le poate oferi.

Studiile despre mărinimosul arbore de salcâm, le-am început încă din timpul facultății în anul 2004, când am început documentarea amănunțită cât şi implicarea directă în achiziția primilor puieți necesari pentru împădurirea unui teren slab productiv agricol, al fratelui meu Flore. După primul an de vegetaţie al trupului de pădure nou înființat pe dealurile din apropierea pădurilor de foioase ale Munților Codru Moma, un foc scăpat de sub control a făcut scrum munca depusă în urmă cu un an. Sigur în acel moment dezamăgirile au fost mari, deoarece a trebuit să suprimăm prin tăieri la nivelul coletului tot ce a însemnat plante de salcâm, crescute în primul an până la înălțimea medie de 1,5 metri.

Pe cât de mari au fost dezamăgirile în acest episod nefericit, cu atât mai mult au fost bucuriile şi rezultatele excepționale de creștere ce au urmat după evenimentul amintit, deoarece puterea de regenerare prin lăstari a salcâmului este fantastică, astfel că, la sfârșitul anului al doilea înălțimea medie a salcâmilor depășea ușor 1,5 spre 2 metri.

Câțiva ani mai târziu, fiind fascinat de calitățile arborelui de salcâm şi îndrumat de către bunul meu prieten şi coleg Prof.univ.dr.ing. Timofte Adrian, mi-am îndreptat pașii spre USAMV Cluj Napoca, unde în perioada 2009-2014 am parcurs Școala doctorală cu tema: Rezultate  experimentale  privind variabilitateaunor  caractere de productivitate   şi  calitate ladouă varietăți  de salcâm , Robinia pseudoacacia l., var. rectissima şi Robinia pseudoacacia l., var. oltenica,avândul ca şi Coordonator științific pe dl Prof.univ.dr. MARIN ARDELEAN,obținând în final titlul de doctor.

Experiențele personale au continuat şi după această perioadă, atât pe plan științific cât şi practic, de menționat fiind Cultura energetică de salcâm înființată la Lugoj în suprafaţă de 100 ha, unde am avut ocazia să acumulez informaţii noi, dar şi să întâlnesc oameni devotați şi profesioniști conduși de dl.ing. Kopacz Nandor.

Dintre motivele  personale pentru care sustin cultura salcamului:

  • Save

 Tehnica de cultură relativ
simplă şi ieftină;

 Valorifică terenurile slab productive
din punct de vedere agricol;

 Creştere rapidă;

 Ciclu de producție scurt, 20-30 ani în
regim forestier sau anual în
regim agroforestier;

 Poate fi utilizat și în scopul instalării
de perdele de protecție a localităților
și a culturilor agricole

 Este cea mai importantă specie
forestiera meliferă din ţara noastră
(1000 kg/ha miere).

Situația culturilor de salcâm

În general, salcâmul a fost foarte mult timp utilizat pentru împăduriri ale unor terenuri degradate, pe coaste erodate, pe soluri crude, fiind un bun fixator de sol. Plasticitatea ecologică de care dă dovadă a făcut să fie cultivat, uneori, chiar şi în condiţiile improprii, pentru că totuși, salcâmul are anumite limite de plasticitate ecologică, bine conturate şi cunoscute atât din literatura de specialitate cât şi din numeroasele experimentări efectuate în cei aproximativ 150 de ani de cultură, la noi în țară.

Datorită acestei plasticități ecologice remarcabile precum şi a  unor caracteristici culturale extrem de favorabile (viteza de creștere, calitatea lemnului, lipsa dăunătorilor, o paletă aproape nelimitată de întrebuințări etc.), salcâmul a ajuns, în momentul de față, a treia specie cel mai extensiv plantată pe glob, doar eucaliptul şi plopul hibrid depășindu-l din acest punct de vedere (KERESZTESI, 1988). În țara de origine (SUA), salcâmul este de multă vreme folosit ca specie performantă în împădurirea fermelor abandonate, a zonelor de halde miniere, în special a exploatărilor de suprafață, arealul ocupat de această specie depășind, la sfârșitul secolului trecut, 120.000 ha. Merită reținut că, în continuare, programul de împădurire a unor terenuri neproductive, în SUA, prevede plantarea a circa 200 ha cu salcȃm în fiecare an.

IMAG5544
  • Save
IMAG5544
  • Save
IMAG5613_1
  • Save
IMAG5613_1
  • Save
received_801053129974360
  • Save
received_801053129974360
  • Save
received_898778026868536
  • Save
received_898778026868536
  • Save

Cultura salcâmului în Europa

În Europa, de departe, cel mai mare cultivator de salcȃm este Ungaria,  cu 345.000 ha acoperite cu această specie (NÉMETH și MOLNÁR, 2005). Conform datelor publicate de DeGOMEZ şi WAGNER (2011) precum şi KERESZTESI (2013),  la sfârșitul anilor 80,  întinse suprafețe cultivate cu salcȃm se găseau, de asemenea,  ȋn  URSS (144.000 ha, ȋn principal ȋn Ucraina şi Moldova), România (120.000 ha), Franța (100.000 ha), Bulgaria (58.000 ha), Yugoslavia (50.000 ha), Cehoslovacia (28.000 ha). Ȋn Asia, mari cultivatoare de salcȃm sunt Republica Koreea (1,22 milioane ha) şi China (1,0 milioane ha). (Extras din Teza de doctorat, Ruben Budău 2014).

Datorită acestei plasticități ecologice remarcabile precum şi a  unor caracteristici culturale extrem de favorabile (viteza de creștere, calitatea lemnului, lipsa dăunătorilor, o paletă aproape nelimitată de întrebuințări etc.), salcâmul a ajuns, în momentul de față, a treia specie cel mai extensiv plantată pe glob, doar eucaliptul şi plopul hibrid depășindu-l din acest punct de vedere (KERESZTESI, 1988). În țara de origine (SUA), salcâmul este de multă vreme folosit ca specie performantă în împădurirea fermelor abandonate, a zonelor de halde miniere, în special a exploatărilor de suprafață, arealul ocupat de această specie depășind, la sfârșitul secolului trecut, 120.000 ha. Merită reținut că, în continuare, programul de împădurire a unor terenuri neproductive, în SUA, prevede plantarea a circa 200 ha cu salcȃm în fiecare an.

  • Save

Despre Cultura salcamului la DIGI 24 ORADEA

Această pagină este dedicată în totalitate pentru cultura salcâmului, iar articolele publicate în decursul anilor sunt aranjate în următorul cuprins:

Copy link
Powered by Social Snap