1. Într-o zi pe la-sfinţit
Băsescu a îndrăznit
A se crede în putere
La mogul să ceara miere
2. Cu căciula pleoscovită
Şi şuviţa ciufulită,
Se apropie milog
Băsescu să ceară vot:
3. “Lacrimi mici răsar sub geană
N-am nimic, dar mi-e o teamă…
Fără sprijin sunt pierdut
Şi pe mare,.. iar mă duc.”
4. Şi uite-aşa cu fofârlica
Băsescu-şi învinge frica.
Şi ajunge dictator
La al nost iubit popor.
*Notă de la autor: “Băsescu nu este preşedintele meu”
Bun, bun de tot! :d
Apropo,
Mi-am schimbat blogul, daca vrei sa continuam schimbul de link schimba la tine in blogroll vechea adresa cu cea noua http://achilianu.ro
sanatate…
Ultimele 2 versuri ale poeziei exprima adevarata stare de fapt a lucrurilor din RO. Citez un „clasic in viata”, adica Ludovic Orban, la o emisiune de pe antene: „Romania este in pragul unui regim totalitarist. O sa dispara ziare centrale iar presa locala este deja aservita.”
Ne asteapta vremuri grele… 20 de ani de cvasi-libertatate au fost de ajuns. Suntem un popor care meritam doar dicatatori.
P.S. Base nu este nici presedintele meu.